Dupa cateva zile imbibate-ntr-o ceata apasatoare si sufocanta, iesim din oras pentru o mica escapada pe Magura, micul varf salvator: acolo e soare, e cald si vantul – de data asta – nu bate deloc.
De pe Magura vedem de obicei Cheile Turzii, dar avem acum o surpriza foarte placuta – cerul atat de senin ne lasa sa admiram la orizont Muntii Fagaras! Chiar sub nasul nostru insa, ceata vine si pleaca, precum respiratia domoala a unui nevazut monstru (multumesc Eva pentru comparatie!). Ceva mai departe marea laptoasa e atat de densa incat nimic nu indica prezenta sub „apele” sale a vreunei localitati, dar inclusiv Clujul e complet innecat. Sus facem o baie de soare, de care ne bucuram precum copiii.
